Die Welt: Imagini sumbre din țara care va prezida UE. Jourova:legile justiţiei se cer regândite

Die Welt scrie despre imagini „sumbre, dintr-o ţară care va prezida peste ţările UE pentru şase luni şi va juca un rol cheie în problemele europene, cum ar fi Brexitul, migraţia, tensiunile more | mai mult »

Cotidianul elveţian de limbă germană „Neue Zürcher Zeitung“ : Biserica Ortodoxă Română, desfiinţată într-un important cotidian european „Şi în fascism, dar şi în comunism, a fost mereu în slujba puterii“

Analiza publicată în „Neue Zürcher Zeitung“, unul dintre cele mai respectate cotidiene de limba germană din Europa, este intitulată “Şi în fascism, dar şi în comunism, Biserica Ortodoxă a României a fost more | mai mult »

Ambasada României în Japonia  在日ルーマニア大使館 : Vinurile românești servite pe aeroporturile Haneda și Narita din Japonia

Vinurile românești Cameleon RED și Cuvee IX vor fi servite în saloanele JAL First class și Diamond premier lounge de pe aeroporturile Haneda și Narita, începând cu 1 februarie 2018. 2018年2月1日より、羽田空港と成田空港のJALファーストクラスラウンジでルーマニアワインが提示されています。ラチェルタ・ワイナリーのCameleon REDとCuvee more | mai mult »

Primul automat de transfer de bani din România pentru plăți în țară, Republica Moldova și U.E.

Începând cu 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, românii aflați oriunde în lume, vor putea fi mai aproape unii de alții. De data aceasta, într-un mod inedit, și anume prin intermediul transferurilor more | mai mult »

Editorial Washington Post: Democratia, in pericol sa decada in Romania. Romanii cinstiti au nevoie de ajutor din partea guvernelor occidentale

Revolutia democratica ce a cuprins Europa Centrala dupa prabusirea Uniunii Sovietice este in pericol sa fie inversata. In ultimii ani, in Ungaria a inceput contruirea unei autocratii de facto, sub cochilia unor more | mai mult »

The New York Times: România se pregăteşte pentru decizia lui Iohannis privind legile justiţiei

Protestatarii şi politicienii din România – ţară care s-a luptat mult timp cu corupţia – se pregătesc pentru o perioadă tensionată în luna ianuarie. În urmă cu aproape un an, sute de more | mai mult »

Vodafone renunţă la transferul de bani prin M-Pesa

Primul serviciu de transfer de bani prin telefon din România dispare de la 1 decembrie. Vodafone închide M-Pesa.  Operațiunile M-Pesa se vor sista treptat, în cadrul unui proces derulat în conformitate cu more | mai mult »

Românii din străinătate au trimis în ţară, în primele zece luni ale anului, de trei ori mai mulţi bani prin transferuri online, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit TransferGo

Românii din străinătate au trimis în ţară, în primele zece luni ale anului, de trei ori mai mulţi bani prin transferuri online, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit TransferGo, companie more | mai mult »

Ucrainenii, liberi să circule în UE fără vize

De duminică, 11 iunie, ucrainenii pot circula liber în Uniunea Europeană, cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei, fără să aibă nevoie de vize. Condiția este să aibă pașapoarte biometrice. Evenimentul a fost more | mai mult »

Apple lansează serviciu de transfer bani

Apple a început negocierile pentru introducerea unui sistem de transfer rapid de bani. Serviciul va permite proprietarilor de iPhone să transfere bani digital altor utilizatori de iPhone. Apple va anunța implementarea noului serviciu more | mai mult »

Românii trimit acasă 300 euro/tranzacţie, mai puţin decât înainte de criză. Tranzacţiile au crescut simţitor din Nordul Europei, Danemarca, Norvegia şi Suedia

Sumele care sunt trimise din România în alte ţări au început să se majoreze, semn că economia creşte, iar companiile angajează cetăţeni străini, în special din Orientul Îndepărtat, spune Massimo Canovi, șef more | mai mult »

Ministerul Turismului: Reprezentanțele externe ale instituției vor fi desființate; au funcționat pe bugete create artificial

Birourile externe ale Ministerului Turismului vor fi desființate, iar modul de reprezentare turistică pe plan internațional a României va fi regândit, a anunțat ministerul de resort, într-un comunicat de presă, transmis miercuri more | mai mult »

România urcă în ierarhia exportatorilor de grâu. A profitat de producţia slabă din Franţa şi şi-a dublat cantităţile vândute peste graniţe

În prima parte a anului de marketing 2016-2017 România a exportat grâu în cantităţi duble faţă de perioada similară a anului trecut, profitând de producţia slabă din ţări concurente precum Franţa. În more | mai mult »

Ministrul Comunicațiilor: Proiectul de lege privind reglementarea domeniilor ‘.ro’ ar putea fi aprobat în Guvern în septembrie

Proiectul de lege privind reglementarea domeniilor ‘.ro’ ar putea fi gata în septembrie și adoptat în ședința de Guvern, iar ulterior actul normativ va ajunge în Parlament, a declarat, joi, ministrul Comunicațiilor, more | mai mult »

Circa 90.000 de turisti romani isi vor petrece Pastele in Romania, cateva mii in strainatate – patronat turism

Circa 90.000 de turisti romani isi vor petrece vacanta de Paste in Romania si alte cateva mii in afara tarii. Cei mai multi romani au ales sa isi petreaca sarbatorile de Paste more | mai mult »

Bursa de Valori București și AGERPRES au lansat InvestingRomania.com

Bursa de Valori București (BVB) și Agenția Națională de Presă AGERPRES au lansat marți InvestingRomania.com, prima platformă informațională care pune în legătură companiile cu investitorii și analiștii. “Proiectul InvestingRomania face parte din more | mai mult »

Republica Moldova, o piață strategică pentru destinațiile turistice românești

Republica Moldova reprezintă o piață strategică pentru destinațiile turistice românești, iar în ultimii ani numărul turiștilor moldoveni sosiți pe litoral a crescut în mod constant, a declarat președintele Asociației Litoral – Delta more | mai mult »

Cum își pot cumpăra românii vechime în muncă

Mii de români îşi cumpără vechime în muncă. Cei care nu au lucrat suficient timp ca să poată primi pensie profită de legea dată în timpul Guvernului Cioloş în octombrie anul trecut, more | mai mult »

Ambasada României la Roma : Harta comunităţii româneşti din Italia

Pentru a vizualiza harta comunităţilor româneşti puteţi da click aici more | mai mult »

Universitati de top si informatii despre fonduri de burse pentru studentii romani, doar la RIUF-The Romanian International University Fair

Pe 18-19 martie, are loc la Sala Palatului din Bucuresti, cea de-a 20-a editie RIUF – The Romanian International University Fair, cel mai mare eveniment educational din Romania. Timp de 2 zile, more | mai mult »

Creşteri spectaculoase pe bursă. BVB, tot mai profitabilă: a şasea creştere din lume

Veşti bune pentru investitorii pe Bursă. Bucureştiul are una dintre cele mai mari creşteri din lume în acest an. Principalul indice este la maximul ultimilor 9 ani, dar românii au rămas tradiţionalişti. more | mai mult »

O importantă companie aeriană intră pe piaţa din România. Va opera zboruri către o destinaţie inaccesibilă până acum

Operatorul aerian croat Croatia Airlines va opera începând cu luna mai zboruri din Bucureşti spre Zagreb, Split, Pula, Dubrovnik şi Zadar (ultimele patru cu zbor prin Zagreb), conform datelor de pe site-ul more | mai mult »

 

Category Archives: diaspora

Cotidianul elveţian de limbă germană „Neue Zürcher Zeitung“ : Biserica Ortodoxă Română, desfiinţată într-un important cotidian european „Şi în fascism, dar şi în comunism, a fost mereu în slujba puterii“

Analiza publicată în „Neue Zürcher Zeitung“, unul dintre cele mai respectate cotidiene de limba germană din Europa, este intitulată “Şi în fascism, dar şi în comunism, Biserica Ortodoxă a României a fost mereu în slujba puterii“ şi este semnată de Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena.

Redăm, în traducere, articolul publicat în „Neue Zürcher Zeitung“:

„«Daţi Cezarului ce-i al Cezarului», a spus Iisus. Şi a mai zis: «Împărăţia mea nu este din această lume». Biserica Ortodoxă Română nu a luat niciodată aceste cuvinte în sens literal. Apropierea sa de putere şi înclinaţia spre corupţie i-au adus bogăţii fără precedent. Orice dezbatere în privinţa trecutului este străină de ea.

În 1989, când dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost înlăturat de la putere, Biserica Ortodoxă Română (BOR) n-a fost de partea demonstranţilor. Spre deosebire de Bisericile Catolică şi Protestantă, a rămas loială regimului. Patriarhul de atunci, Teoctist, a trebuit să se retragă din spaţiul public după ce făcuse o declaraţie de loialitate în ultimele zile ale regimului dictatorial. Dar după 112 zile, a revenit în viaţa publică şi a colaborat cu cei care au ajuns la putere după comunism.

Episodul e simptomatic pentru ţara cu cea mai mare majoritate ortodoxă din UE. BOR caută să rămână aproape de puterea de stat şi o legitimizează în schimbul unui suport financiar masiv. Ca şi în alte ţări ortodoxe, BOR a umplut golul de identitate lăsat în urmă de comunism.

Tot ca în alte ţări ortodoxe, BOR continuă o tradiţie autoritaristă cu un puternic impact anti-occidental. În secolul XX, BOR a fost loială celor trei dictaturi care au marcat România: a regelui (1938-1940), a armatei (1940-44) şi a comuniştilor (1944-89). Între cele două războaie mondiale, mulţi clerici au susţinut cu entuziasm mişcarea legionară, adică fascismul românesc. În 1938, patriarhul Miron Cristea, în calitate de prim-ministru, a legitimizat eliminarea statului constituţional şi înfiinţarea unei dictaturi regale, care a adoptat măsuri antisemite.

Ortodoxia a profitat din plin de comunism: cu sprijinul patriarhului BOR, Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost distrusă şi i s-au expropriat bunurile.

După ’89, BOR a fost împotriva restituirii proprietăţilor confiscate de comunişti, pentru că ea însăşi era principalul beneficiar/profitor al acestor confiscări. Bogăţia curentă a BOR provine în mare măsură din proprietăţile confiscate de la alte culte religioase. Mulţi clerici au colaborat cu Securitatea comunistă şi BOR a fost un instrument al puterii comuniştilor. Un singur cleric a mărturisit după 1989 că a colaborat cu Securitatea.

După 1989, nimic nu s-a schimbat. BOR încă nu s-a ocupat de trecutul ei. Arhivele sale sunt efectiv închise. Cercetarea critică este nedorită. Un cercetător care a dezvăluit implicarea lui Teoctist într-un pogrom înfiorător petrecut în 1941 în România şi-a pierdut locul de muncă la arhivele statului. Despre trecutul fascist al multor duhovnici cu influenţă din România putem doar să speculăm.

BOR are o reputaţie foarte bună în România. Conform sondajelor sociologice, România este printre cele mai credincioase ţări din Europa. BOR profită de acest avantaj pentru a-şi întări poziţia. Campaniile electorale nici nu pot fi imaginate fără intervenţia bisericii. În 2014, mulţi clerici s-au pronunţat împotriva preşedintelui actual, Klaus Iohannis. Şi-au justificat opiniile cu argumentul că preşedintele este luteran.

Chiar şi un guvern laic (lucru rar în România) trebuie să cedeze presiunilor BOR şi să le dea fonduri, adică să le suplimenteze bugetul. Majoritatea partidelor încearcă să ajungă în relaţii bune cu BOR, dar niciunul nu a reuşit acest lucru la fel de bine ca PSD (partidul oligarhic postcomunist), care distruge în aceste zile statul constituţional în România. PSD nu se mulţumeşte doar să primească “o ploaie de bani” de la guvern, ci emite şi taxe în folosul bisericii. BOR este unul din cei mai mari deţinători de terenuri din România şi una din cele mai importante societăţi comerciale. Puterea sa economică este foarte mare. Puţini îşi permit o critică fundamentală a bisericii. Mai ales în provincie, colaborarea dintre biserică şi stat este foarte puternică.

În ultimii ani, BOR a avut un parcurs tot mai autoritarist. În 2017, patriarhii de la Bucureşti şi Moscova s-au vizitat reciproc, nişte vizite foarte pompoase. Acest lucru a fost uimitor, deoarece românii nu prea-i iubesc pe vecinii de la est. Guvernul rus se foloseşte de ortodoxia din România ca de o pârghie pentru a influenţa cea mai importantă ţară NATO de la Marea Neagră. Campaniile BOR sunt în spiritul rus, adică pentru valori familiale şi împotriva homosexualităţii. Astfel, BOR contribuie la o atmosferă anti-occidentală, pe care şi alte ţări din Europa de Est o întreţin.

Dar BOR nu poate pretinde credibilitate în acest sens. În 2017, trei cunoscuţi clerici au trebuit să se retragă pentru că aveau relaţii homosexuale. Cazul episcopului de la Huşi a fost foarte mediatizat. Acesta a profitat în mod evident de studenţii de la seminar. De-a lungul timpului, au apărut multe scandaluri despre corupţia din BOR. Catedrala Mântuirii Neamului este o clădire imensă din Bucureşti, pentru construcţia căreia se folosesc fonduri de stat, dar BOR apelează şi la donaţii de la credincioşii din această ţară foarte săracă. Numele ales pentru catedrală (a Mântuirii Neamului) aminteşte de sloganurile mişcării legionare fascist-ortodoxe din perioada interbelică.

Critica la adresa patriarhului Daniel a devenit mai puternică atunci când, după moartea a 64 de oameni în 2015, într-un incediu dintr-o discotecă, clericii au sugerat că dezastrul a avut drept cauză comportamentul păcătos al tinerilor morţi.

Biografia lui Daniel este o oglindă a istoriei BOR. Pe vremea când nimeni nu avea voie să părăsească ţara, el a predat, din 1980 în 1988, în Elveţia, la Institutul Ecumenic din Bossey.

Mentorul patriarhului Daniel a fost teologul conservativ-naţionalist Dumitru Stăniloae, care era foarte influent. În perioada revoluţiei din 1989/90, patriarhul compromis a dispărut o scurtă vreme şi, în acea perioadă, Daniel a condus de facto BOR. Dosarul de la securitate al lui Daniel a fost distrus, sau aşa se presupune. În 1990, el aparţinea unui grup pentru reînnoirea ecleziastică, în cadrul căruia vocile critice au fost suprimate. Ascensiunea spectaculoasă a lui Daniel, iniţial la conducerea Mitropoliei Moldovei şi, ulterior, în 2007, ca lider al Bisericii Ortodoxe Române, n-ar fi fi fost posibilă fără ajutorul «statului subteran» din România.

BOR nu a contribuit cu nimic la democratizarea României de după 1989. Incapacitatea ei de autocritică a făcut-o să rămână prizoniera propriului trecut. Tradiţia anti-occidentală şi compromisurile morale ale BOR au făcut-o să fie o pradă uşoară pentru Moscova. În România, fantoma lui Ceauşescu a început să bântuie din nou. Biserica este responsabilă de acest lucru“.

Statul va confisca banii trimişi în ţară de românii din diaspora, dacă nu sunt însoţiţi de documente justificative

Guvernul a aprobat în şedinţa de săptămâna trecută un proiect de lege iniţiat de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), prin care orice sumă mai mare de 2.000 de euro, trimisă în ţară, va trebui dovedită cu documente.

Proiectul nu a fost anunţat de Guvern înaintea şedinţei de joi, dar apare în lista proiectelor aprobate. Actul normativ va fi trimis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului şi ulterior preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare.
În varianta din 31 ianuarie a proiectului de lege, publicat pe site-ul Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, la Secţiunea 2 — „Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune”, la art. 7 alineatul (5), este prevăzută justificarea sumei de 1.000 de euro. În forma din 29 martie a proiectului adoptat de Guvern, la acelaşi punct se specifică: „Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro”.
Măsura este aspru criticată de presa străină. „Adoptarea unui asemenea proiect este o măsură jignitoare pentru românii care, plecaţi peste hotare ca să îşi facă o viaţă mai bună, se văd puşi în situaţia de a da socoteală pentru banii câştigaţi şi trimişi acasă copiilor vitregiţi de prezenţa părinţilor sau părinţilor bătrâni şi bolnavi care, după zeci de ani de muncă, nu se pot întreţine”, scrie sputnik.md.
În legătură cu acest act normativ, senatorul PNL Florin Ciţu consideră, pe pagina sa de Facebook, că ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a minţit spunând că autorităţile române nu se grăbesc să aprobe proiectul.

Cum a numarat ministrul Intotero ca sunt 10 milioane de romani in afara tarii si unde traiesc ei

Ministrul Natalia-Elena Intotero a facut in ultima vreme, mai multe declaratii in care s-a referit la cei “10 milioane de romani din afara tarii”. La solicitarea HotNews.ro, Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni a explicat ca in acest numar sunt inclusi “atat pe romanii care traiesc in comunitatile din diaspora, cat si cei care traiesc in comunitatile istorice/traditionale din tarile aflate in vecinatatea Romaniei.”

“Statisticile oficiale ale Romaniei si ale altor state sau cele ale institutiilor internationale (precum UNStat, Eurostat etc.) sunt indicatori utili, care insa nu surprind realitatea statistica, fie din cauza periodicitatii cu care sunt realizate (exista state unde recensamintele nu au fost efectuate de peste 10 ani), fie din cauza reticentei autoritatilor fata de prezentarea cifrelor reale privind minoritatile. Ele ofera insa o baza pentru estimari si pentru identificarea tendintelor. Estimarile indica existenta unei distributii echilibrate a romanilor de pretutindeni, intre cele doua mari componente reprezentate de diaspora, pe de o parte, si de comunitatile istorice/traditionale, pe de alta parte”, spune sursa citata.

Diaspora romana se cifra, conform estimarilor publicate in 2016, intre 3,5 si 4 milioane de cetateni romani stabiliti in strainatate. Aceasta a inregistrat constant o tendinta de crestere, ajungand la o ratade crestere anuala a emigrarii de 7,3% in 2015, conform datelor ONU.

In comunitatile istorice, estimarile se apropie de 6 milioane de persoane (4,5 milioane in Republica Moldova inclusiv emigratia, 500.000 in Ucraina, 300.000 in Serbia, Bulgaria, Ungaria, 300.000 in Peninsula Balcanica, altii raspanditi in alte regiuni din fosta Rusie Sovietica, sau Europa Centrala)”, explica ministerul in raspunsul solicitat.

MRP precizeaza si ca luand in considerare importanta colectarii de date suplimentare privind mobilitatea comunitatilor de cetateni romani in ultimii ani, Romania a incheiat in anul 2017 un acord cu OCDE privind realizarea unui studiu care vizeaza comunitatile romanesti din statele membre ale organizatiei. Studiul se realizeaza intr-un interval de 18 luni si va contine elemente structurale privind compozitia si distributia comunitatilor romanesti.

DiasporaAzi.ro : Aeroportul din Suceava a suplimentat zborurile pentru românii din diaspora. Vezi noile destinații

APDA, 7 martie 2018 – Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat că Wizz Air şi Tarom vor introduce zboruri suplimentare de pe Aeroportul „Ştefan cel Mare” către destinaţiile Londra, Roma, Milano şi Bucureşti. Gheorghe Flutur a declarat că odată cu intrarea în vigoare a orarului de vară, de pe 25 martie 2018, compania Wizz Air va creşte frecvenţa curselor aeriene de la Suceava spre Londra, de la cinci la şapte zboruri pe săptămână.

„Spre Londra vor fi zboruri în fiecare zi a săptămânii. Spre Roma va creşte frecvenţa curselor de la două la trei pe săptămână, iar spre Milano de la trei la patru pe săptămână, şi la cinci zboruri începând din 21 iunie 2018. Toate acestea sunt valabile începând de pe 25 martie 2018”, a spus preşedintele CJ Suceava. Gheorghe Flutur a adăugat că şi compania Tarom va suplimenta zborurile interne din Suceava spre Bucureşti, şi retur, de la şapte la 11 frecvenţe săptămânale. Astfel, Tarom va introduce zboruri suplimentare în zilele de marţi, joi, vineri şi duminică. „Cele patru curse noi sosesc la Suceava la ora 18:30, decolează spre Bucureşti la 19:10 şi ajung pe Aeroportul Otopeni la 20:15. Doar zborul de vineri va fi atipic, cu decolare de pe Otopeni spre Suceava la ora 12:30. Vreau să mulţumesc Tarom pentru suplimentarea curselor de la Suceava la Bucureşti. În urmă cu două săptămâni am avut o discuţie cu directorul general al Tarom şi mă bucur că au decis să crească frecvenţa zborurilor către Bucureşti. Şi sperăm să aducem şi alte veşti bune pentru aeroport”, a precizat Flutur. El a spus că odată cu introducerea orarului de vară, Wizz Air va anula zborul de la Suceava spre Veneţia – Treviso, în timp ce Tarom renunţă la operarea cursei aeriene de la Suceava la Torino.

Exodul românilor confirmat: din 2007 până în 2017 au plecat din ţară 3,4 milioane de români, aproximativ 17% din populaţie. România, locul doi mondial la emigraţie, după Siria

Estimările legate de numărul românilor care au plecat din ţară sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni din 2007 până în 2017, cfiră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce priveşte emigraţia, conform ONU, a spus Luciana Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI), în cadrul conferinţei finale a proiectului internaţional de cercetare „Move”.

Nu se poate discuta de compensarea emigrării prin imigrare, deoarece la data de 31.12.2017 în România erau stabiliţi aproximativ 117.000 străini, din care 3.900 de persoane cu protecţie internaţională, refugiaţi sau alte feluri de protecţie. Cererile de azil politic au crescut de la 1.500 în anii anteriori la 4.820 în 2017.

România are printre cele mai mici procente de rezidenţi din afara Uniunii Europene, 0,3%, astfel situându-se pe ultimele locuri din UE la acest capitol, alături de Slovenia şi Slovacia. Din totalul străinilor care imigrează în România, doar 9% vin pe baza unui contract de muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt reîntregirea familie (43%) şi pentru studii – 23%.

Ponderea celor care au venit în România prin programele de protecţie internaţională este mult mai mică decât în alte state, precum Germania de exemplu. În România 5% dintre străini sunt persoane cu protecţie internaţională, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.

Țeapă de la WizzAir? Lansarea destinaţiilor din Iași, amânată fără anunțarea clienților

PDATE: „Wizz Air face eforturi permanent pentru a crea mai multe oportunităţi de călătorie în Europa la cele mai mici tarife. Din motive comerciale, alocarea celei de-a doua aeronave la baza Wizz Air de la Iaşi şi operarea noilor zboruri spre Dortmund, Paris Beauvais, Malmo, Salonic, Billund şi Eindhoven vor începe în iulie 2018. S-a demarat notificarea pasagerilor care şi-au rezervat bilete pentru date anterioare, iar aceştia pot solicita returnarea contravalorii biletelor.”, se arată într-un comunicat remis „Ziarului de Iaşi” de către Wizz Air.

TEXT INITIAL: Cele cinci zboruri de pe Aeroportul Iaşi spre destinaţii noi, anunţate în august, au fost amâ­nate. Wizz Air, compania care anunţase anul trecut deschiderea liniilor spre Eindhoven (Olanda, începând din 29 aprilie), Billund (Danemarca, începând din 30 apri­lie), Paris Beauvais, Dort­mund, Malmö (Suedia) şi Salonic (toate de la 1 mai), a anulat rezervările făcute până acum, menţinând însă posibilitatea efectuării lor începând cu luna iulie.

Practic, compania aeronautică maghiară a amânat momentul aducerii unui al doilea avion al său care să opereze curse de pe Aeroportul Iaşi. Au fost anulate, astfel, până la începutul lunii iulie, zborurile spre Billund, Beau­vais, Dortmund, Eindhoven, Mal­mö şi Salonic. Spre Beauvais-Paris mai există alternativa Blue Air, dar toate celelalte cinci destinaţii erau complet noi pentru aerogara ieşeană.

Situaţia ne-a fost semnalată de un cititor care şi-a pierdut rezervările. Într-adevăr, site-ul com­paniei maghiare (wizzair.com) afişează acelaşi mesaj pentru toate aceste curse până la începutul lunii iulie: „Niciun zbor“.

Până aseară, la închiderea edi­ţiei, nu am reuşit să obţinem un punct de vedere al companiei în legătură cu aceste modificări.

Amin­tim că, în luna august, repre­zentanţii Wizz Air anunţaseră la Iaşi, în prezenţa preşedintelui CJ, Maricel Popa, şi a directorului ge­neral al Aeroportului, Alexandru Anghel, lansarea celor şase noi curse. Directorul de comunicare al companiei, Sorina Ratz, prezenta atunci mutarea Wizz Air ca pe una de forţă: cursele spre Olanda şi Da­nemarca urmau să fie bisăptămâ­nale, iar celelalte – în zilele de marţi, joi şi sâmbătă. Mai mult, trei dintre cele opt curse pe care compania aviatică le efectuează deja de pe aeroportul ieşean îşi vor mări frecvenţa. Este vorba de zborurile către Tel Aviv (patru curse în loc de două pe săptămână), Milano-Ber­gamo (patru în loc de trei) şi Roma (trei în loc de două). Odată cu creşterea numărului de curse, două aeronave urmau să fie alocate bazei de operare de la Iaşi, in­vestiţia companiei la Aeroport ajungând astfel la aproape 200 de milioane de dolari.

%d blogeri au apreciat: