<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xml:lang="ro">
	<title>Mapamond.net | rom&#226;ni in lume</title> 
	<subtitle type="text">Comunitati romanesti in lume...</subtitle>
	<link rel="alternate" type="application/xhtml+xml" href="http://mapamond.net" />
	<link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://mapamond.net/index.php?feed=atom" />
	<updated>2013-05-10T14:00:00Z</updated>
	<id>tag:mapamond.net,2003:/</id>
	<rights><![CDATA[copyright notice]]></rights>
	<generator uri="http://www.retronew.net/sato/" version="1.0.8">sato</generator>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Primul film romanesc nominalizat la Oscarul posterelor si trailerelor: Domestic s-a batut in afise cu Argo, Dredd si Texas Chainsaw 3D]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=216" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=216</id>
			<published>2013-05-10T14:00:00Z</published>
			<updated>2013-05-10T14:00:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[N-a castigat afisul de festival al filmului lui Adrian Sitaru  Premiul Golden Trailer la categoria Cel mai original poster - premiul  anuntat in 3 mai i-a revenit lui  (198 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=216"><![CDATA[N-a castigat afisul de festival al filmului lui Adrian Sitaru  Premiul Golden Trailer la categoria Cel mai original poster - premiul  anuntat in 3 mai i-a revenit lui &#34;Texas Chainsaw 3D&#34;, dar a participat  in premiera la o competitie dominata in proportie de 95% de productii  americane. Afisul cu iepurele, furculita si blocul a fost realizat de  compania romaneasca The Drum, infiintata de-abia in ianuarie 2013.&#160; La categoria sa au fost doar patru nominalizati.O  furculita a carei coada se termina intr-un bloc cu antene si rufe puse  la uscat, si ai carei dinti descriu urechile unui iepure. Dedesubt scrie  &#34;Domestic&#34;, iar &#34;c&#34;-ul din coada reprezinta corpul unui cocos. Logo-ul e  &#34;Fauna-tastic times with your neighbours&#34;. Acesta e afisul cu care The  Drum s-a inscris acum aproximativ o luna si jumatate, pe ultima suta de  metri, la nominalizarile pentru Golden Trailer Awards, premii care se acorda de 14 ani la Los Angeles pentru cele mai bune postere, trailere si spoturi TV din industria americana.mai mult la : 
Primul film romanesc nominalizat la Oscarul posterelor si trailerelor: Domestic s-a batut in afise cu Argo, Dredd si Texas Chainsaw 3D]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[„Domestic”, disponibil in premiera și pentru spectatorii din afara Romaniei, pe Webkino.ro]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=215" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=215</id>
			<published>2013-05-09T05:18:00Z</published>
			<updated>2013-05-09T05:18:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[


   &#206;n premieră, filmul &#8222;Domestic&#8221;, &#238;n regia lui Adrian Sitaru, poate fi văzut de spectatorii din țară, dar și de cei din afara granițelor. Pentru prima dată, rom&#226;nii  (266 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=215"><![CDATA[


   &#206;n premieră, filmul &#8222;Domestic&#8221;, &#238;n regia lui Adrian Sitaru, poate fi văzut de spectatorii din țară, dar și de cei din afara granițelor. Pentru prima dată, rom&#226;nii stabiliți &#238;n alte state pot viziona un film rom&#226;nesc &#238;n FullHD, simultan cu lansarea &#238;n cinematografele din Rom&#226;nia, pe www.webkino.ro. Momentul marchează și prima utilizare a noii platforme Vimeo on Demand pentru distribuirea &#238;n sistem VoD a unui film, &#238;n același timp cu premiera &#238;n cinema.Costul unui &#8222;bilet&#8221; electronic, cu toate taxele incluse, este de 5 dolari. Plata poate fi efectuată cu cardul sau prin serviciul PayPal. Sistemul este disponibil și pe telefon mobil și tabletă, dacă posesorii au instalată aplicația Vimeo. &#206;nainte de plată, sistemul Vimeo le va cere utilizatorilor să-și creeze gratuit un cont, cu o adresă de email și o parolă proprie sistemului. &#8222;Domestic&#8221; are subtitrare &#238;n limba engleză si franceza.Filmul este restricționat pentru publicul din Rom&#226;nia p&#226;nă pe data de 23 iulie 2013.&#160;Al treilea lungmetraj al lui Adrian Sitaru după &#8222;Pescuit sportiv&#8221; (2008) şi &#8222;Din dragoste cu cele mai bune intenţii&#8221; (2011),ambele premiate in numeroase festivaluri internationale de renume, &#8222;Domestic&#8221; este o comedie savuroasa despre &#8222;oameni care măn&#226;ncă animalele pe care le iubesc şi animalele care iubesc oamenii necondiţionat&#8221;. Protagoniști sunt c&#226;țiva vecini de bloc și c&#226;țiva simpatici locatari necuv&#226;ntători: un iepure, o găină, o pisică, un c&#226;ine şi un porumbel.Din distribuție fac parte Adrian Titieni și fiica sa, Ariadna Titieni (12 ani), Gheorghe Ifrim, Clara Vodă, Ioana Flora, Sergiu Costache și Dan Hurduc (9 ani).
Trailerul filmului: http://www.youtube.com/watch?v=sog9bvuYZHI&#38;feature=youtu.be.
Mai multe despre film gasiti pe www.domesticthemovie.ro. si pe pagina de Facebook a filmului: http://www.facebook.com/Domestic.TheMovie.]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[UE poate învăţa dintr-o criză a Imperiului Bizantin în urmă cu 1.000 ani, similară cu cea a zonei euro]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=211" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=211</id>
			<published>2013-03-13T11:35:00Z</published>
			<updated>2013-03-13T11:35:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[ 
&#34;C&#226;teodată uităm de ce studiem istoria. Apelă la trecut pentru a  &#238;nţelege viitorul, dar şi pentru a trage &#238;nvăţăminte. (...) Imperiul  Bizantin - partea de est a  (227 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=211"><![CDATA[ 
&#34;C&#226;teodată uităm de ce studiem istoria. Apelă la trecut pentru a  &#238;nţelege viitorul, dar şi pentru a trage &#238;nvăţăminte. (...) Imperiul  Bizantin - partea de est a Imperiului Roman, care a continuat să se  dezvolte mult după declinul Romei - se bucură de distincţia de a fi unul  dintre foarte puţinele state care au supravieţuit peste un mileniu, de  la fondarea oraşului Constantinopole &#238;n 330 şi p&#226;nă &#238;n 1453&#34;, scrie, &#238;ntr-un comentariu &#238;n cotidianul The Guardian, Peter Frankopan, director al Centrului pentru Cercetare Bizantină la Universitatea Oxford.
 La fel ca UE, Imperiul Bizantin era un teritoriu multietnic, care  includea economii locale diferite, variind de la oraşe foarte active la  t&#226;rguri, de la porturi la aşezări rurale. De asemenea, imperiul avea şi o  monedă unică.
 Contrar practicii larg răsp&#226;ndite de a descrie reglementarea excesivă  sau prea complexă ca &#34;bizantină&#34;, Imperiul Bizantin a fost &#238;n fapt un  model de rafinament, mai ales &#238;n domenii &#238;n care Uniunea Europeană este  deficitară. Imperiul nu se confrunta cu ineficienţă şi disparităţi &#238;n  privinţa taxelor: profiturile nu puteau fi transferate &#238;n regiuni cu un  regim mai favorabil de taxe. De asemenea, exista o uniune politică,  fiscală şi economică. Taxele erau aceleaşi peste tot, iar resursele  putea fi alocate dinspre regiuni mai bogate spre cele mai sărace.
...&#160;&#160; http://m.mediafax.ro/economic/ue-poate-invata-dintr-o-criza-a-imperiului-bizantin-in-urma-cu-1-000-ani-similara-cu-cea-a-zonei-euro-10662290]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Ultima frontieră. Rugămintea unui agent Schengen]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=210" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=210</id>
			<published>2013-03-08T14:25:00Z</published>
			<updated>2013-03-08T14:25:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Liviu Iolu&#160;&#160;  	 	  Cine eşti tu să te-apuci să compui scrisori  deschise? N-ai căderea, eşti un simplu jurnalist, şi dacă cineva ţi-o va  citi, ce  (255 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=210"><![CDATA[Liviu Iolu&#160;&#160;  	 	  Cine eşti tu să te-apuci să compui scrisori  deschise? N-ai căderea, eşti un simplu jurnalist, şi dacă cineva ţi-o va  citi, ce crezi că se va &#238;nt&#226;mpla? Azi, c&#226;nd Guvernul tău se supără pe  sat şi zice că refuză să mai negocieze, &#238;n loc să pună m&#226;na să ridice  ultima barieră spre Uniunea Europeană, &#8222;Schengenul&#8220;, tu de ce nu te  m&#226;ndreşti cu asta, fostule student pe bani europeni?Mai bine spui o poveste despre bariera aia nenorocită pe care ai  văzut-o acum zece ani, plimbat printre graniţe fără bariere, plătit din  bursele lor, ale europenilor, pentru a deveni un agent al integrării.
Era  prima dată c&#226;nd ieşeam din ţară, la 22 de ani. Pare amuzant pentru  elevii de azi, dar &#8222;pe vremea mea&#8220; să treci graniţele avea &#238;ncă o  &#238;nsemnătate, era o bornă &#238;n creşterea ta ca om. Vedeam Occidentul,  Vestul. Europa! P&#226;nă să o văd altfel dec&#226;t la televizor, am privit două  cozi la intrarea &#238;n Paris, pe aeroport. O coadă colorată, care &#8222;mergea&#8220;  repede, şi una lentă ca melcul, a celor cu paşapoarte non-UE. Coada  noastră, a est-europenilor, era gri-neagră. Un şir de ponosiţi care nu  vroiau să iasă &#238;n evidenţă prin nimic, nici măcar prin haine. Aşa vedeam  eu că suntem, noi gri şi ei coloraţi. Azi pare o copilărie, dar lumea  lor şi lumea noastră trecea pentru mine şi prin filtru cromatic.
&#160;
mai mult : 
Ultima frontieră. Rugămintea unui agent Schengen]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de Valvila Popovici]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=208" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=208</id>
			<published>2013-03-07T16:07:00Z</published>
			<updated>2013-03-07T16:07:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Rațiunea nu aprobă fericirea, dacă nu este unită cu demnitatea de a fi fericit, adică cu puritatea morală. &#8211; Emmanuel Kant
O &#238;ntreagă horă a declarațiilor am putut auzi &#238;n aceste  (1667 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=208"><![CDATA[Rațiunea nu aprobă fericirea, dacă nu este unită cu demnitatea de a fi fericit, adică cu puritatea morală. &#8211; Emmanuel Kant
O &#238;ntreagă horă a declarațiilor am putut auzi &#238;n aceste ultime zile, privitor la Aderarea la Schengen, multe lipsite de modestie, &#238;nsușire despre care se spune că ar aparține inteligenței. &#206;n final am &#238;nțeles că Aderarea la Schengen nu mai este o prioritate pentru autorităţile de la Bucureşti.&#160;&#160; E greu &#238;nsă ca toate aceste declarații bătăioase să-i convingă pe rom&#226;nii cu judecată că e mai bine &#8222; să se mute &#238;n barca lui Putin dec&#226;t &#238;ntr-o uniune de state libere şi prospere&#8221;, după cum scria un jurnalist, bine inspirat. Iar cu fundul &#238;n două luntre, iarăși nu se poate! Diversiunile au curs și ele, după o primă declarație a&#160; ministrului de interne german. &#206;n concluzie: elevii prinși cu lecțiile nefăcute, nu vor mai intra &#238;n clasă. Punct!&#160;&#160; In&#173;ca&#173;pacitatea politicienilor rom&#226;ni de a accepta regulile cerute de Uniunea Europeană a fost clară, iar decizia germană privind aderarea la Schengen suna matematic, ea depinz&#226;nd constant de raportul Comisiei Europene pe MCV care nu a fost favorabil din punct de vedere al statului de drept, al luptei &#238;mpotriva criminalităţii organizate și al combaterii corupţiei.&#160;&#160; Nici nu s-a mai așteptat &#238;ntrunirea de astăzi, 7 martie, de la Bruxelles, am &#238;ntors spatele, fiindcă ne-am supărat că ne-au făcut incapabili de a respecta niște reguli. Am dat dintr-o dată uitării că nu am fost &#238;n&#173;glo&#173;baţi cu forţa &#238;n UE, ci am dorit să intrăm şi ne-am bucurat c&#226;nd s-a &#238;nt&#226;mplat. Ne-am dorit libertatea de a că&#173;lă&#173;to&#173;ri, de a munci, de a &#238;nvăţa oriunde &#238;n Europa. Astăzi mulți rom&#226;ni muncesc, alții vor să muncească &#238;n țări ca Germania, Spania, Austria, Franţa, Italia, Anglia și deci aderarea la acest spaţiu este importantă pentru interesele rom&#226;nilor și nu numai din acest punct de vedere.&#160;&#160; Anul 2007 a fost anul aderării Rom&#226;niei la UE. Ideea Uniunii Europene reluată, ne-a pus &#238;n faţa unei&#160; provocări a istoriei, &#238;ntruc&#226;t ea constituie o experienţă nouă. De fapt, ideea de unitate europeană nu este nouă, ci are rădăcini ad&#226;nci la nivelul istoriei continentului, idee abordată &#238;n scopul găsirii unei soluții pentru evitarea conflictelor dintre statele bătr&#226;nului continent și pentru o viață mai bună a populației. De exemplu, &#8222;Pax romana&#8221;(Pacea romană),a fost o realitate istorică, făcută &#238;n vederea unificării &#238;ntregii Europe sub dominația romană;&#160; un mod de organizare a vieții sociale, devenit &#238;n timp un model de structurare a raporturilor politico-militare pe spații geo-politice largi. Pe parcursul istoriei au urmat și alte multe idei de unificare. Dintre ele amintim ideea lui J. J. Rousseau care vedea o &#8222;republică europeană&#8221; numai &#8222;dacă monarhii și-ar abandona natura lor lacomă și belicoasă&#8221;, spunea el, consider&#226;nd că popoarele se pot emancipa, și ca urmare pot deveni mai &#238;nțelepte. La Congresul pacifist de la Paris din 1849 Victor Hugo a rostit celebrele-i cuvinte: &#8222;&#8230; Și va veni ziua c&#226;nd vom vedea două grupări uriașe: Statele Unite ale Europei și Statele Unite ale Americii d&#226;ndu-și m&#226;na prietenească peste ocean...&#8221;. Și cum &#238;ntotdeauna poeții au avut darul previziunilor, posibil ca aceasta să se concretizeze c&#226;t de cur&#226;nd. De altfel, Prof. univ. dr. Ioan Ciupercă de la Universitatea din Iași a dezvoltat istoria ideii de Europă, &#238;ntr-o lucrare a sa.&#160;&#160; Este clar că Europa se va putea afirma ca o putere internaţională doar dacă va fi unită. &#206;n ultimii ani ai secolului trecut Europa a fost &#238;n permanenţă un potenţial teatru de război; nu a existat o conştiinţa europeană, &#238;ntruc&#226;t a fost dominată de un naționalism distrugător.&#160;&#160; Astăzi, Europa &#238;ntruneşte toate condiţiile să redevină, cu adevărat, o mare putere economică, militară, culturală, dar pentru asta e nevoie să fie unită şi independentă, să scape de haosul material, &#238;n primul r&#226;nd de mizeria morală existentă pe acest continent, ca și pe &#238;ntreaga planetă. Numai cu acest g&#226;nd se va putea ajunge la fericire, la ordinea superioară &#8222;de adevăr, frumos și bun suprem&#8221;. Iar dacă Europa nu va putea integra toate aceste țări ale ei, &#8222;cutremurele&#8221; locale nu vor putea fi excluse, iar viitorul ei poate fi sumbru.&#160;&#160; Uniunea are interese multiple: geopolitice, culturale, instituţionale, juridice, ideologice, economice.&#160; Interesele geopolitice ale Rom&#226;niei se leagă de Europa, &#238;n special de cele două țări, Germania și Franța, cu at&#226;t mai mult cu c&#226;t ne-am eliberat cu greu de sub dominația Răsăritului, iar legăturile avute c&#226;ndva cu aceste două țări, deși fragmentate, au fost puternice.&#160;&#160; Profesorul universitar Grigore Georgiu amintește cuvintele scriitorului francez Paul Val&#233;ry (1871-1945), referitoare la unitatea culturală și rolul civilizator al Europei: &#8222;Acolo unde numele lui Gaius Iulius Cezar, Traian şi Virgiliu, acolo unde numele lui Moise, acolo unde numele lui Aristotel, Platon şi Euclid au o semnificaţie şi o autoritate simultane, acolo este Europa. Orice rasă şi orice păm&#226;nt care au fost succesiv romanizate, creştinate şi supuse, &#238;n privinţa spiritului, disciplinei grecilor este &#238;n mod absolut european&#8221;. Ca atare, noi, europenii, trebuie să &#238;nţelegem &#238;nsemnătatea istorică şi geopolitică a proiectului Uniunii Europene; să fim mai atenţi la dezbinarea provocată de unii, la diversiunile aruncate &#238;n r&#226;ndul populației prin diverse mijloace de informare. &#8222;Euroscepticismul&#8221;, izolaţionismul sau naţionalismul &#8222;de galerie&#8221;- după cum scria cineva inspirat, vizează tocmai dezbinarea şi haosul &#238;n țară și pe continent.&#160;&#160; Să fim convinși că politicienii angrenați &#238;n această vastă construcție, au&#160; luat &#238;n calcul diversitatea etnică, lingvistică şi culturală a Europei, pentru a nu fi minimalizată. Unitatea europeană nu &#238;nseamnă &#238;năbuşirea diversităţii naţionale şi locale, nu &#238;nseamnă uniformizarea culturilor, a mentalităţilor, a tradiţiilor, am mai spus-o &#238;ntr-un interviu luat anii trecuți. Totul renaște la intervale de timp, primăverile sunt veșnice, &#8222;Culturile &#238;şi vor păstra identitatea lor naţională, vor coopera, dar nu vor deveni indistincte şi uniforme. Diferenţele at&#226;t de pregnante dintre culturile germană, franceză, engleză, italiană şi spaniolă, de exemplu, sunt şi astăzi la fel de reale şi active ca şi acum o sută de ani, &#238;n pofida interferenţelor dintre ele şi a faptului că receptorii euro-viziunii consumă acelaşi meniu cultural&#8221;, mai scrie profesorul universitar Grigore Georgiu &#238;n cartea sa &#8222;Naţiune, Cultură, Identitate&#8221;. Integraţi &#238;n Uniunea Europeană, trebuie să ştim că răm&#226;nem rom&#226;ni, chiar dacă unii locuiesc temporar &#238;n alte ţări, că &#8222;suntem o realitate voită etern de Dumnezeu&#8221;, după cum spunea părintele Dumitru Stăniloae.&#160;&#160;&#160;&#160; De pe vremea lui Ștefan cel Mare (1457-1504) dorința noastră a fost să avem c&#226;t mai multe legături cu restul țărilor europene. Am putea spune că visul lui Ștefan cel Mare era această Europă Unită. Și amintesc, &#238;n acest sens, faptul că era conștient de rolul său de apărător al creștinătății &#238;n Moldova și dincolo de hotare, scriind o scrisoarea &#238;n 1475 către principii creștini ai Europei, după biruința dob&#226;ndită &#238;mpotriva turcilor la Podul &#206;nalt de l&#226;ngă Vaslui, mărturisind credința sa și faptele sale, dragostea profundă &#238;ntru Hristos, solicit&#226;nd ajutoare pentru confruntările viitoare, &#238;n slujba creștinătății. &#8222;Noi, Stefan Voievod, vă spun că necredinciosul &#238;mpărat al turcilor a fost de multă vreme și este &#238;ncă pierzătorul &#238;ntregii creștinătăți și &#238;n fiecare zi se g&#226;ndește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea ...&#160; Auzind și văz&#226;nd noi acestea, am luat sabia &#238;n m&#226;nă și cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic am mers &#238;mpotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat &#238;n picioare. Pentru care lucru, lăudat fie Domnul Dumnezeul nostru. Țara noastră este poarta creștinătății pe care Dumnezeu a ferit-o p&#226;nă acum. Dar dacă această poartă, care este țara noastră, va fi pierdută, Dumnezeu să ne ferească de așa ceva, atunci toată creștinătatea va fi &#238;n mare primejdie ... Noi, din partea noastră, făgăduim pe credința noastră creștinească și cu jurăm&#226;ntul domniei noastre, că vom sta &#238;n picioare și ne vom lupta p&#226;nă la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru&#8221;.&#160;&#160; Din venerație ad&#226;ncă pentru Ștefan cel Mare, mai t&#226;rziu, Mihai Eminescu și alți tineri de nădejde pentru neamul rom&#226;nesc au organizat festivitățile de la Putna din 1871. Organizatorii memorabilei ceremonii de la Putna scriau despre Ștefan Vodă că a fost &#8222;cel mai mare apărător al rom&#226;nismului &#238;n Orient și al civilizației creștine &#238;n secolul al XV-lea. El a &#238;nfr&#226;nt incursiuni barbare nu numai spre gloria și fericirea națiunii rom&#226;ne, ci și spre binele Europei &#238;ntregi&#8221;.&#160;&#160; Trebuie să se &#238;nțeleagă că atunci c&#226;nd o țară este prost condusă, sărăcia devine epidemică, cu at&#226;t mai mult &#238;n această perioadă de criză; defectele unui popor se amplifică, societatea devine bolnavă; atunci faptele profitorilor, a celor care se scaldă &#238;n acel mediu, devin odioase. Mediul &#238;n care trăim, adică oamenii din jurul nostru, mediile de informare tendențioase care ne intoxică cu știrile lor, influențează conduita &#238;ntr-o măsură mai mare sau mai mică, după cum fiecare &#238;și are formată puterea caracterului, cunoașterea, capacitatea decelării. Oricum, există o bulversare generală, care trebuie &#238;nțeleasă de cei din exteriorul țării și strict penalizată de cei din interior.&#160;&#160; Franța se opune și ea intrării noastre &#238;n spațiul Schengen, iar&#160; postul public de radio german, Deutschlandfunk, (DLF) a luat un interviu europarlamentarului liberal, membru al grupului ALDE din PE, contele Alexander Graf Lambsdorff, care a răspuns: &#8222;Eroarea apărută &#238;n clipa &#238;n care Rom&#226;nia şi Bulgaria au fost admise prematur &#238;n UE este consecinţa politicii extinderii UE de la sf&#226;rşitul anilor 90, care s-a abătut de la modelul iniţial, susţinut de Klaus Kinkel, adică modelul &#8222;Regata&#8221;. Mai exact: toţi părăsesc portul &#238;n acelaşi timp, &#238;nsă &#238;naintează spre UE cu viteze diferite, &#238;n funcţie de rapiditatea reformelor făcute. Acest model de politică a fost abandonat &#238;n favoarea aşa-numitului model Big-Bang: Toate ţările intră &#238;n UE simultan, lucru &#238;nt&#226;mplat &#238;n 2004. Rom&#226;nia şi Bulgaria au fost lăsate atunci de-o parte, fiind &#238;nsă admise &#238;n UE &#238;n 2007.&#8221; Regretăm concluzia, dar vina este a faptelor noastre!&#160;&#160; Astăzi c&#226;nd scriu acest articol aflu că Miniştrii de Interne şi Justiţie din statele membre UE, reuniţi &#238;n Consiliul JAI, au convenit am&#226;narea deciziei privind aderarea Rom&#226;niei şi Bulgariei, cer&#226;nd ca discuţiile &#238;n acest sens să se reia după publicarea următorului raport MCV, &#238;n decembrie, anul acesta.&#160;&#160; Viitorul ni-l clădim noi. Și poate ar trebui să &#238;nțelegem că nici dezbinați nu putem trăi, și nici izolați. Dezbinarea duce la haos și confruntare, izolarea la sărăcie, boală sau moarte.]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Guvernul Ponta tine coada sus ca o capra raioasa, in cazul Schengen]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=207" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=207</id>
			<published>2013-03-04T12:20:00Z</published>
			<updated>2013-03-04T12:20:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[ (1 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=207"><![CDATA[]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Senator PDL: Este "absolut necesar" să fie creat un Minister al Românilor de Pretutindeni ]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=204" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=204</id>
			<published>2012-12-19T11:22:00Z</published>
			<updated>2012-12-19T11:22:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Senatorul PDL de diaspora Viorel Badea declară că este &#34;absolut  necesar&#34; să fie creat un Minister al Rom&#226;nilor de Pretutindeni &#238;n  subordinea premierului, arăt&#226;nd că &#238;nfiinţarea unui post  (169 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=204"><![CDATA[Senatorul PDL de diaspora Viorel Badea declară că este &#34;absolut  necesar&#34; să fie creat un Minister al Rom&#226;nilor de Pretutindeni &#238;n  subordinea premierului, arăt&#226;nd că &#238;nfiinţarea unui post de ministru  delegat pentru comunităţile de rom&#226;ni din străinătate nu acoperă  solicitările venite de la aceştia.
 Badea a recomandat Guvernului ca ministrul care va fi numit &#238;n această  funcţie să nu transmită comunităţilor de rom&#226;ni &#34;un semnal politic  partizan&#34;, ci unul de promovare a intereselor rom&#226;nilor din diaspora şi  de protejare a valorilor şi identităţii naţionale.
 &#34;Eu consider că este absolut necesar ca semnalul pe care noi &#238;l  dăm comunităţilor de rom&#226;ni de pretutindeni să fie unul politic  partizan, ci un semnal politic naţional, care să urmărească interesul  rom&#226;nilor de pretutindeni. Cred că acest ministru trebuie să se fixeze  &#238;n mod clar pe promovarea şi pe protejarea identităţii naţionale a  rom&#226;nilor&#34;, a menţionat, miercuri, senatorul.

Senator PDL: Este &#34;absolut necesar&#34; să fie creat un Minister al Rom&#226;nilor de Pretutindeni ]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[William Brînză vorbește despre ministerul Diasporei]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=201" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=201</id>
			<published>2012-12-03T06:29:00Z</published>
			<updated>2012-12-03T06:29:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Preşedintele comisiei pentru comunităţile de rom&#226;ni din afara graniţelor  ţării, deputatul PDL, William Br&#238;nză, participă, astăzi, la dezbaterea  EVZ, &#238;ncep&#226;nd cu ora 16.00.
Co-preşedintele Alianţei Rom&#226;nia Dreaptă, Mihai Răzvan  (113 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=201"><![CDATA[Preşedintele comisiei pentru comunităţile de rom&#226;ni din afara graniţelor  ţării, deputatul PDL, William Br&#238;nză, participă, astăzi, la dezbaterea  EVZ, &#238;ncep&#226;nd cu ora 16.00.
Co-preşedintele Alianţei Rom&#226;nia Dreaptă, Mihai Răzvan Ungureanu, a  anunțat ieri că dorește &#238;nfiinţarea unui minister care să &#238;şi &#238;ndrepte  &#238;ntreaga atenţie către problemele rom&#226;nilor din străinătate şi ale  comunităţilor rom&#226;neşti din statele &#238;n care aceştia trăiesc. 
Ministerul pentru Diaspora va fi principala temă a discuției cu  William Br&#238;nză, care a făcut propunerea &#238;nființării unui astfel de  minister de nenumărate ori.  
Citiţi mai mult: DEZBATERE EVZ. William Br&#238;nză vorbește despre ministerul Diasporei, susținut și de MRU - Dezbatere evz.ro &#62; EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/dezbatere-evz-wiiliam-brinza-vorbeste-despre-ministerul-diasporei-sustinut-si-de-mru-1013342.html#ixzz2Dy4GTWKj EVZ.ro ]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Sondaj IRES: Procentul romanilor care s-au saturat de Romania a crescut in ultimii doi ani, pana la 25%; patru din zece romani se gandesc sa plece la munca in strainatate ]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=199" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=199</id>
			<published>2012-10-25T11:15:00Z</published>
			<updated>2012-10-25T11:15:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Solutia plecarii in strainatate castiga teren. Un sfert dintre romani s-au gandit sa plece definitivIn 2012 4 din 10 romani spun ca s-au gandit sa plece la munca in strainatate,  (164 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=199"><![CDATA[Solutia plecarii in strainatate castiga teren. Un sfert dintre romani s-au gandit sa plece definitivIn 2012 4 din 10 romani spun ca s-au gandit sa plece la munca in strainatate, fata de 3 din 10 in anul 2010Cu  cat sunt mai tineri, cu atat respondentii s-au gandit la un loc de  munca in strainatate in proportie mai ridicata: de la 54,4% in cazul  celor intre 18 si 35 de ani la 13,3% in randul persoanelor trecute de 65  de aniDintre cei care declara ca s-au gandit sa plece sa lucreze intr-o alta tara, circa un sfert s-au gandit sa plece definitivMajoritatea  celor care au fost plecati la munca intr-o alta tara declara ca aceasta  a fost o experienta reusita (77% in 2010, 86% in 2012)
Sondaj  IRES: Procentul romanilor care s-au saturat de Romania a crescut in  ultimii doi ani, pana la 25%; patru din zece romani se gandesc sa plece  la munca in strainatate ]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Şi-au revenit românii din străinătate: trimit mai mulţi bani acasă]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=198" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=198</id>
			<published>2012-10-22T13:20:00Z</published>
			<updated>2012-10-22T13:20:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Sumele trimise &#238;n ţară &#238;n primele opt luni de rom&#226;nii de peste hotare au crescut pentru prima dată &#238;n ultimii trei ani. 
Loviţi puternic de recesiunea din Europa, rom&#226;nii   (302 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=198"><![CDATA[
Sumele trimise &#238;n ţară &#238;n primele opt luni de rom&#226;nii de peste hotare au crescut pentru prima dată &#238;n ultimii trei ani. 
Loviţi puternic de recesiunea din Europa, rom&#226;nii  care lucrează peste hotare, par acum să fi depăşit punctul critic al  crizei economice. Cel puţin aşa reiese din datele Băncii Naţionale a  Rom&#226;niei (BNR) privind transferurile curente din străinătate către  Rom&#226;nia. &#206;n intervalul ianuarie &#8211; august 2012, totalul  remiterilor (sumele trimise &#238;n ţară) a &#238;nregistrat o uşoară creştere  comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010 şi 2011 şi este primul avans din  ultimii trei ani.Transferurile curente din străinătate către  Rom&#226;nia, cu excepţia celor ale administraţiei publice - majoritatea  efectuate de rom&#226;nii care muncesc peste hotare - au ajuns după primele  opt luni ale anului la 2,49 miliarde de euro, potrivit datelor publicate  de BNR. Cuantumul sumelor transferate este cu 7% mai mare faţă  de aceeaşi perioadă din 2011, respectiv 2,5% faţă de 2010. Comparativ cu  intervalul similar din 2008, c&#226;nd valoarea remiterilor au &#238;nregistrat  un maxim, nivelul este la aproape jumătate.Rom&#226;nii, loviţi de şomaj &#238;n Spania şi &#238;n ItaliaDacă  &#238;n anii de boom economic muncitorii rom&#226;ni din străinătate reuşeau din  salariul primit să mai pună ceva bani deoparte, acum cu greu reuşesc să  trimită familiilor rămase &#238;n ţară sume pentru acoperirea cheltuielilor  curente. Principala cauză a scăderii dramatice a remiterilor  este rata şomajului care a atins cote-record &#238;n Spania şi &#238;n Italia,  acolo unde muncesc cei mai mulţi rom&#226;ni. De exemplu, &#238;n Spania,  rata şomajului a urcat &#238;n august la 25,1%, cel mai &#238;nalt nivel din  Uniunea Europeană, &#238;n timp ce, &#238;n Italia, indicatorul s-a stabilizat &#238;n  jurul valorii de 10,7%.

Şi-au revenit rom&#226;nii din străinătate: trimit mai mulţi bani acasă]]></content>
		</entry></feed>