<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xml:lang="ro">
	<title>||||||||||||||||Mapamond.net|||||||||||||||</title> 
	<subtitle type="text">Comunitati romanesti in lume...</subtitle>
	<link rel="alternate" type="application/xhtml+xml" href="http://mapamond.net" />
	<link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://mapamond.net/index.php?feed=atom" />
	<updated>2012-05-16T16:08:00Z</updated>
	<id>tag:mapamond.net,2003:/</id>
	<rights><![CDATA[copyright notice]]></rights>
	<generator uri="http://www.retronew.net/sato/" version="1.0.8">sato</generator>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Liberalii români din Europa nu-l vor şef pe Viorel Badea, un “agent PDL sub acoperire”]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=160" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=160</id>
			<published>2012-05-16T16:08:00Z</published>
			<updated>2012-05-16T16:08:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Cum să atragi ura dasporei &#238;mpotriva PNL. Revolta mocneşte, Bucureştii tac m&#226;lc. Guvernările  PDL, surde la nevoile populaţiei, dar şi prima victorie a USL, au  generat, cel puţin  (474 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=160"><![CDATA[
Cum să atragi ura dasporei &#238;mpotriva PNL. Revolta mocneşte, Bucureştii tac m&#226;lc. Guvernările  PDL, surde la nevoile populaţiei, dar şi prima victorie a USL, au  generat, cel puţin &#238;n diaspora rom&#226;nă din Europa, un important val de  simpatie vizavi de liberali şi de programele asumate de PNL. Ei bine,  tocmai acest suport popular este pe cale de a se transforma intr-unul  dintre cei mai puternici inamici ai PNL pe bătr&#226;nul continent. Cauza?&#160; O  decizie neinspirată adoptată la cartierul general al PNL din Bucureşti.  Vorbim aici despre numirea fostului senator PDL Viorel Badea &#238;n fruntea  liberalilor din Europa şi Asia. O manevră bizară cu un potenţial distructiv greu de evaluat.
Badea zice că a săpat PDL din interior. Acum urmează PNL?
Conjunctura politică creată la Bucureşti, la care s-a adăugat nevoia  garantării trecerii moţiunii ce a dus la căderea Cabinetului Ungureanu,  au stabilit un climat politic deosebit de favorabil oportuniştilor  politici.&#160; Acum, orice parlamentar al Puterii care a realizat că PDL guvernează  prin măsuri aproape antinaţionale a avut şansa, prin votarea moţiunii,  să demonstreze aderenţa la adevăratele valenţe democratice. Ăsta a fost  sensul adevărat al ofertei lui Crin Antonescu vizavi de toţi  parlamentarii rom&#226;ni. Momentul &#238;nsă a fost speculat şi de oportuniştii  ascunşi prin toate ungherele Puterii. Diaspora liberală rom&#226;nă din Europa &#238;l indică pe Viorel Badea,  p&#226;nă de cur&#226;nd mare senator cu vederi portocalii indubitabile, drept  cel mai oportunist &#160;dintre oportunişti. Şi au şi de ce. Ca să nu mai  zicem că nici măcar n-a votat moţiunea.&#160; Culmea, de vreo lună, Badea se tot laudă despre cum a săpat el PDL din interior, mai ales prin disputele sale cu William Br&#226;nză. Să te bufnească r&#226;sul şi mai multe nu.
Viorel Badea: &#8220;Vă schimb pe toţi, pun oamenii mei&#8221;
Proaspăt instalat, PDL-istul Badea aruncă un buzdugan otrăvit către organizaţiile PNL din Europa. Mesajul este clar: toţi reprezentanţii liberali vor fi schimbaţi cu oamenii săi. Mai limpede: şefii liberali din Europa vor fi schimbaţi cu&#8230; foşti membri ai PDL. Foşti membri p&#226;nă &#238;n urmă cu o lună, &#160;astăzi PNL-işti de mare angajament şi strălucit viitor. Obrăznicia merge at&#226;t de departe &#238;nc&#226;t chiar membri &#238;ncă activi ai PDL, dar apropiaţi&#160; lui Badea, deja &#238;şi anunţă, telefonic, e drept, noile poziţii &#238;n structurile liberalilor rom&#226;ni din Europa. Pe bună dreptate, revolta mocneşte &#238;n diaspora PNL. Toţi cei care au investit ani la r&#226;nd, care s-au dovedit membri de bază şi fideli doctrinei liberale sunt pe cale să fie &#238;ndepărtaţi de oameni care au denigrat şi luptat &#238;mpotriva PNL ani la r&#226;nd. Din cauza unei decizii pripite de la Bucureşti PDL este pe cale să ocupe diaspora PNL. O acţiune care nu are precedent, cel puţin &#238;n istoria liberală: &#238;nvingătorii au ajuns să se &#238;nchine &#238;nvinşilor!
Articol scris de Vlad Ionescu, simpatizant PNL, Marsilia, Franţa
&#160;
http://www.ziuaveche.ro]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[RĂZBOIUL DIASPOREI, Riceard vs. Willliam. Senatorul Badea răspunde acuzațiilor deputatului Brînză]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=159" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=159</id>
			<published>2012-05-10T15:09:00Z</published>
			<updated>2012-05-10T15:09:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Liderul PDL Diaspora, William Br&#238;nză, &#238;l acuză pe senatorul Viorel Badea, care a trecut la PNL, că le cerea bani rom&#226;nilor din străinătate şi că unul dintre &#34;proiectele&#34; sale era  (676 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=159"><![CDATA[Liderul PDL Diaspora, William Br&#238;nză, &#238;l acuză pe senatorul Viorel Badea, care a trecut la PNL, că le cerea bani rom&#226;nilor din străinătate şi că unul dintre &#34;proiectele&#34; sale era &#34;starea de ebrietate&#34;.
Acuzaţiile lui Br&#238;nză vin după ce Badea a susţinut că pleacă din PDL pentru că liderul organizaţiei Diaspora nu &#238;i susţinea proiectele. 
&#34;Viorel Badea a fost &#238;n PDL la număr şi tot la număr se duce şi la USL! Regret plecarea lui aşa cum regret plecarea din PDL a oricărui alt coleg, care nu respectă dorinţa celui care l-a ales şi l-a trimis &#238;n Parlament, ignor&#226;nd faptul că datoria morală a unui parlamentar este aceea de a-şi &#238;ncheia mandatul ca repezentant al partidului datorită căruia a ajuns parlamentar&#34;, susţine Br&#238;nză, &#238;ntr-o declaraţie remisă agenţiei MEDIAFAX.
&#206;n ceea ce priveşte proiectele pe care Badea susţine că acesta i le-a blocat, William Br&#238;nză susţine că este vorba despre &#34;proiecte prin care domnul senator atrăgea bani&#34;.
&#34;Nu vorbim despre fonduri europene pentru comunităţile de rom&#226;ni din străinătate, ci bani de la ei, de la conaţionalii noştri, pe baza unor promisiuni care vizau posibile angajări &#238;n diverse funcţii &#238;n Rom&#226;nia. Problema apărea atunci c&#226;nd, odată văzut cu banii, domnul senator se făcea că nu &#238;i mai cunoaşte (vezi cazurile din Spania şi Italia unde există pl&#226;ngeri penale, iar justiţia va face dreptate). Starea de ebrietate este un alt proiect cu care senatorul Badea a reuşit să &#238;i oripileze pe rom&#226;nii din străinătate, cu precădere pe cei din Portugalia, unde Bahus l-a &#238;mpiedicat pe domnul senator să &#238;i asculte pe rom&#226;ni, dar i-a dat curajul de a-i ironiza pentru munca cinstită (cuv&#226;nt pe care domnul Badea nu &#238;l cunoşte prin umare &#238;l sfătuiesc să analizeze DEX-ul limbii rom&#226;ne), fapt sesizat de un preşedinte de Asociaţie, doamna Mimi Drăgan&#34;, adaugă Br&#238;nză.
El mai declară că nu miră pe nimeni faptul că Viorel Badea a trecut oficial la USL, pentru că &#34;făcea de mult politica PSD&#34;, Br&#238;nză menţion&#226;nd că, deşi era membru PDL, partid datorită căruia este parlamentar, la moţiunea din iunie 2010, senatorul &#34;a &#238;ncurcat bilele, evident &#238;n defavoarea PDL&#34;.
&#34;&#206;n calitatea mea de preşedinte al comisiei parlamentare pentru rom&#226;nii din străinătate i-am sfătuit pe toţi parlamentarii de diaspora să &#238;i respecte pe rom&#226;nii din afara graniţelor, să le respecte munca şi efortul depus &#238;n realizarea proiectelor lor, pentru că ei sunt cei care au susţinut şi susţin Rom&#226;nia, &#238;n cele mai grele momente. Voi bloca orice acţiune mizerabilă la adresa rom&#226;nilor indiferent cine intenţionează să o săv&#226;rşească! Totodată, &#238;l anunţ pe senatorul Badea că, &#238;n ciuda faptului că USL-ul a venit, temporar, la putere, acesta nu are jurisdicţie &#238;n Italia şi Spania! Aici faptele vor fi condamnate aşa cum spune şi proverbul rom&#226;nesc &#171;după faptă şi rasplată!&#187;&#34;, mai declară Br&#238;nză.
Senatorul de diaspora Viorel Badea a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că intenţionează să plece din PDL şi să se alăture PNL. &#34;Intenţionez să plec din PDL şi să mă alătur PNL&#34;, a spus Badea, el invoc&#226;nd drept motiv faptul că nu poate să aibă &#34;un viitor &#238;n politică&#34; alături de William Br&#238;nză.
Badea, care este şi preşedintele Comisiei pentru rom&#226;nii de pretutindeni a Senatului, a susţinut că a luat această decizie după ce s-a consultat cu reprezentanţi ai comunităţilor de rom&#226;ni şi lideri ai organizaţiilor PDL din diaspora.
Viorel Badea l-a acuzat pe Br&#238;nză că i-a blocat proiectele şi i-a aruncat &#238;n derizoriu acţiunile pe care le-a iniţiat pentru rom&#226;nii din diaspora. &#34;Sunt &#238;n opoziţie cu Br&#238;nză de doi ani pentru că singura lui ocupaţie a fost să mă denigreze&#34;, a spus Badea. Senatorul a precizat că a mai avut o tentativă să plece din PDL &#238;n urmă cu un an, &#238;nsă s-a răzg&#226;ndit după discuţii cu conducerea partidului, dar ne&#238;nţelegerile sale cu Br&#238;nză au continuat.
Senatorul PDL Viorel Riceard Badea a anunţat, marţi, &#238;n plenul Senatului, că intră &#238;n PNL şi că va activa &#238;n continuare &#238;n grupul liberal de la Senat.
Parlamentarul a fost ales &#238;n Colegiul uninominal 1 din Circumscripţia electorală 43 Circumscripţia electorală pentru rom&#226;nii cu domiciliul &#238;n afara Rom&#226;niei, candid&#226;nd din partea PDL.

William Br&#238;nză: Viorel Badea cerea bani rom&#226;nilor din diaspora, iar ...]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Ce fac parlamentarii pentru romanii din strainatate]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=158" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=158</id>
			<published>2012-05-08T14:14:00Z</published>
			<updated>2012-05-08T14:14:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Soarta  romanilor care au ales sa plece din Romania pentru a-si asigura un trai  mai bun este mai putin cunoscuta de autoritatile de la Bucuresti. Mai  sunt  (430 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=158"><![CDATA[Soarta  romanilor care au ales sa plece din Romania pentru a-si asigura un trai  mai bun este mai putin cunoscuta de autoritatile de la Bucuresti. Mai  sunt pomeniti de mass media atunci cand le sunt contabilizati banii pe  care ii trimit in economia romaneasca sau atunci cand unii comit  infractiuni, manjind astfel imaginea tarii.
 Intr-o incercare de  imbunatatire a comunicarii intre romanii din diaspora si autoritatile  din tara, la Parlament s-a constituit Comisia pentru Romanii de  pretutindeni, condusa de deputatul PD-L William Brinza, din care mai fac  parte Horia Uioreanu, Alina Gorghiu (ambii de la PNL), Koto Iosif  (UDMR), Tudor Pantiru (PSD), Luminita Iordache de la UNPR si Varujan  Pambbucian de la minoritati. Ca un prim pas, in weekend a fost  organizata o intalnire in Spania, la Castellon, intre reprezentantii  romanilor de acolo si membri ai Guvernului Romaniei, reprezentanti ai  MAE si ai Agentiei Nationale a Rromilor, dar si reprezentanti ai  autoritatilor locale spaniole si 70 de reprezentanti ai unor ONG-uri,  din Spania. Presedintele Comisiei Parlamentare pentru Romanii de  Pretutindeni, William Brinza, a declarat pentru Ziare.com ca romanii  din diaspora au cerut lamuriri cu privire la pensii, la legea votului  prin corespondenta, dar s-au aratat nemultumiti de problemele de imagine  pe care le intampina. &#34;Romanii din diaspora isi doresc ca legea  votului prin corespondenta sa intre in vigoare pana la alegerile  europarlamentare si prezidentiale. S-a discutat... mai mult
In prezent, in Parlamentul Romaniei exista 4 deputati si doi senatori de  Diaspora, dar William Brinza vrea ca romanii de peste hotare sa fie  reprezentati de pana la 25-30 de parlamanetari, informeaza Evenimentul  Zilei. Acesta mai vrea ca majoritatea candidatilor sa provina  din randul romanilor care locuiesc in strainatate sau care au cel putin  cinci ani de rezidenta. &#34;Avem romani valorosi care conduc  institutii reprezentative in strainatate sau fac cinste Romaniei prin  diversele lor activitati si ei trebuie sa faca parte din legislativul  Romaniei in perioada 2012 - 2016&#34;, a aratat William Brinza. Potrivit datelor oficiale, in Spania exista 867.000 romani, iar in Italia 963.000.   &#34;Am discutat, in acest sfarsit de an, cu colegii de partid, cu cei din  opozitie si i-am trimis datele referitoare la romanii din strainatate si  premierului Emil Boc, pentru ca impreuna sa ajungem la concluzia ca nu  putem ignora numarul romanilor, Constitutia si nu le putem calca in  picioare dorinta acestora de a fi reprezentanti&#34;, a sustinut William  Brinza. mai mu]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Noul ministru de Externe al României, Andrei Marga: Românii din străinătate nu sunt cetăţeni second-hand]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=157" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=157</id>
			<published>2012-05-08T13:30:00Z</published>
			<updated>2012-05-08T13:30:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Ministrul desemnat al Afacerilor Externe al Rom&#226;niei, Andrei Marga, s-a  arătat astăzi nemulţumit de mersul lucrurilor &#238;n cadrul misiunilor  diplomatice de peste hotare şi a declarat că unii  (309 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=157"><![CDATA[Ministrul desemnat al Afacerilor Externe al Rom&#226;niei, Andrei Marga, s-a  arătat astăzi nemulţumit de mersul lucrurilor &#238;n cadrul misiunilor  diplomatice de peste hotare şi a declarat că unii exponenţi ai acestora  ar trebui schimbaţi. Potrivit 24h.md, sub ghilotina noului ministru ar  putea ajunge şi Ambasada Rom&#226;niei la Chişinău, considerată una extrem de  importantă pentru administraţia de la Bucureşti.&#8220;Trebuie să se revină la practica civilizată a  organizării de concursuri. &#206;n ambasade au ajuns oameni de care nu mai  era nevoie &#238;n altă parte. Ori nu aşa se face diplomaţie şi politică  externă (...) A venit timpul ca şi politica externă să intervină un nou  fel de a face politica&#8221;, a declarat ministrul desemnat, pentru Newsin. 	 	&#8221;Avem nevoie de consens, să ieşim din politica externă partizană.  Politica externă a Rom&#226;niei trebuie să fie elaborată după consultarea  Parlamentului şi, de ce nu, a populaţiei &#238;n lărgime&#8221;, a mai spus Andrei  Marga.
 	&#160;
 	&#206;n cadrul audierilor &#238;n comisiile de specialitate ale Camerei  Deputaţilor şi Senatului, Marga a reiterat susţinerea Republicii Moldova  pentru aderarea ei la spaţiul european, adăug&#226;nd că Rom&#226;nia&#160; trebuie să  facă un &#34;gest precis&#34; şi să &#238;ncheie conectarea reţelelor electrice cu  Chişinăul.
 	Marga a menţionat că, &#238;n ceea ce priveşte diaspora, ministerul de  Externe se angajează să apere drepturile rom&#226;nilor şi că va instala &#238;n  acest sens c&#226;te un diplomat &#238;n fiecare ambasadă &#238;n ţările unde există un  număr mai mare de rom&#226;ni. &#206;n plus, el a afirmat că rom&#226;nii din  străinătate nu sunt cetăţeni &#34;second-hand&#34; şi a precizat că se va urmări  organizarea de alegeri corecte &#238;n străinătate. 	 	&#34;G&#226;ndim un proiect de asistenţă mai sporită pentru cetăţenii din Diaspora&#34;, a spus el.
..&#160;
Noul ministru de Externe al Rom&#226;niei, Andrei Marga: &#34;Rom&#226;nii din străinătate nu sunt cetăţeni &#34;second-hand&#34; ]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Numărul românilor plecaţi în străinătate a crescut de 20 de ori]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=156" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=156</id>
			<published>2012-05-08T12:36:00Z</published>
			<updated>2012-05-08T12:36:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Lipsa locurilor de muncă vacante din Rom&#226;nia şi salariile foarte  mici  oferite i-a determinat pe mulţi rom&#226;ni&#160; să plece la muncă &#238;n alte  state europene. Nivelul ridicat  (782 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=156"><![CDATA[Lipsa locurilor de muncă vacante din Rom&#226;nia şi salariile foarte  mici  oferite i-a determinat pe mulţi rom&#226;ni&#160; să plece la muncă &#238;n alte  state europene. Nivelul ridicat al şomajului anunţat &#238;n UE nu i-a  speriat. 
Occidentalii preferă ajutorul de şomaj &#238;n locul muncii de jos,  iar acestă mentalitate a fost benefică rom&#226;nilor. Numai &#238;n primele două  luni ale  anului au ales să lucreze &#238;n străinătate aproximativ 21.000 de  rom&#226;ni.  Cifra este de 20 de ori mai mare dec&#226;t cea &#238;nregistrată &#238;n   primul trimestru al lui 2009.

Potrivit datelor furnizate de reţeaua EURES, &#238;n primele 2  luni ale lui 2010, un număr de 20.854 de cetăţeni romani au obţinut  contracte de muncă &#238;n diverse state europene. Numărul este de 20 de ori  mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut, c&#226;nd doar  1.022 cetăţeni rom&#226;ni au obţinut contracte de muncă &#238;n state europene.&#34;&#206;n  general persoanele aflate &#238;n căutarea unui loc de muncă &#238;n străinătate  &#238;nregistrate &#238;n evidenţele ANOFM solicită locuri de muncă &#238;n Spania,  Germania, Marea Britanie şi mai nou, &#238;n ţările scandinave&#34;, a spus  managerul EURES,&#160; Camelia Mihalcea.
Germania, destinaţia preferată a rom&#226;nilor pe timp de crizăPreferata  rom&#226;nilor a fost de departe Germania: aproape 20.000 de persoane au  ales această destinaţie. Pe locul doi &#238;n topul preferinţelor s-a aflat  Spania, cu puţin peste 1.000 de contracte &#238;ncheiate cu rom&#226;ni.
Ambele  ţări europene se confruntă şi ele, &#238;n această perioadă cu o rată  ridicată a şomajului, &#238;nsă, munca necalificată răm&#226;ne să fie prestată  tot de rom&#226;ni.Astfel, au fost puţine locuri de muncă oferite  pentru persoanele cu nivel ridicat de instruire. &#34;De cele mai multe ori,  principalul motiv al migraţiei externe il constituie salariul atractiv.  Pentru persoanele cu un nivel de instruire superior (medici, ingineri),  pe l&#226;ngă motivaţia financiară, se adaugă dorinţa de specializare şi  perfecţionare şi dezvoltare a carierei&#34; a explicat Camelia Mihalcea. Potrivit EURES, 19.714 rom&#226;ni au plecat să muncească &#238;n Germania.&#160;  Cei mai mulţi dintre ei (17.824 de persoane) s-au dus &#238;n calitate de  &#34;lucrători necalificaţi &#238;n agricultură&#34;, pe un contract de 6 luni şi cu  un salariu de 800 de euro pe lună.&#160; Mulţi rom&#226;ni au ales să fie  &#34;expozanţi&#34; &#238;n Germania: 707 oameni au primit un contract de 6 luni cu  800 de euro lunar, şi alte 358 de persoane au primit un contract de 9  luni cu un salariu de 1.100 de euro.
Aproape 20 de rom&#226;ni au  plecat pentru un an de zile &#238;n Germania, pe funcţii precum &#34;Personal  Hoteluri şi Gastronomie&#34;,&#34; Personal Menaj&#34; şi &#34;Lucrător oaspete &#238;n  agricultură&#34;.&#160; Salariile acestora variază &#238;ntre 1.292 şi 1.500 de euro  lunar.
Cel mai mare salariu oferit &#238;n Germania a fost de 1.700 de euro lunar. Aceasta este suma pe care o vor primi timp de trei ani 10 rom&#226;ni care vor fi &#34;personal menaj&#34; &#238;ntr-unul din oraşele nemţeşti.
&#206;n Spania, cei mai căutaţi sunt tot căpşunarii
&#206;n Spania  au plecat &#238;n primele două luni 1.023 de persoane. 1022 dintre acestea  vor fi &#34;lucrători necalificaţi pentru recoltarea de căpşuni&#34; şi vor  primi 37 de euro pe zi timp de 3 luni. O singură persoană a primit un  contract de &#34;asistent medical&#34;&#160; pe perioadă nedeterminată cu un salariu  de 1.200 de euro brut lunar.
Pe locul trei &#238;n preferinţele rom&#226;nilor a fost&#160; Danemarca.  90 de persoane vor fi &#34;lucrători necalificaţi pentru recoltarea de  căpşuni, zmeură şi legume din ferme şi vor primi aproximativ 10 euro pe  oră, şi trei persoane vor fi &#34;grădinari &#238;n sere&#34; cu contrcte &#238;ntre trei  şi opt ani şi un salariu brut lunar de 1.370 de euro.
Nici Marea Britanie nu  a fost uitată de rom&#226;ni. 20 de persoane au ales să fie &#34;lucrători  necalificaţi &#238;n femele londoneze de cultivare a salatei&#34;. Acestea vor  primi 5,81 de lire brut pe oră.
Cel mai mare salariu, de 4.100 de euro a fost oferit rom&#226;nilor &#238;n Elveţia
Un  asistent medical va primi cel puţin un an un salariu lunar de 4.100 de  euro.&#160; Tot &#238;n ţara cantoanelor a mai plecat un angajat &#238;n &#34;marketing&#34;  pentru un salariu de 2.733 de euro pe lună.
Franţa şi Italia  au fost ţările &#34;evitate&#34; de rom&#226;ni. Numai c&#226;te o persoană au ales  aceste state &#238;n primele două luni din 2010.&#160; &#206;n Franţa a plecat un  Kinetoterapeut pentru un an şi va primi un salariu de 2000 de euro pe  lună, iar &#238;n Italia un rom&#226;n se va ocupa de &#34;&#238;ngrijirea unei persoane  v&#226;rstnice&#34; pentru 650 de euro net lunar.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/numarul-romanilor-plecati-in-strainatate-a-crescut-de-20-de-ori-vezi-unde-si-pe-ce-salarii-au-plecat_706085.html#ixzz1uHVIUk2g]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Romanii din strainatate au trimis in tara 4,4 miliarde de dolari in 2010]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=155" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=155</id>
			<published>2012-05-03T18:09:00Z</published>
			<updated>2012-05-03T18:09:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Romanii  din strainatate au trimis in tara 4,4 miliarde de dolari in 2010, cu  500 de milioane de dolari mai putin decat in 2009, potrivit datelor  Bancii  (137 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=155"><![CDATA[Romanii  din strainatate au trimis in tara 4,4 miliarde de dolari in 2010, cu  500 de milioane de dolari mai putin decat in 2009, potrivit datelor  Bancii Mondiale. Romania a coborat astfel doua pozitii in  clasamentul beneficiarilor de remiteri la nivel mondial, pana pe locul  24 din peste 160 de state analizate. Anul trecut, in noiembrie, Banca  Mondiala estima ca Romania va atrage 4,5 miliarde de dolari, arata  money.ro. In comparatie cu nivelul de dinaintea crizei,  remiterile catre Romania sunt acum la jumatate. Potrivit Bancii  Mondiale, 2,8 milioane de romani se afla in prezent in strainatate,  respectiv 13,1% din populatie. La nivel mondial, cei mai multi  bani ii trimit in tarile de origine indienii si chinezii, peste 50 de  miliarde de dolari fiecare. mai mult]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Cati bani detin romanii in bancile din strainatate? Oficial, 4,2 miliarde euro ]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=154" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=154</id>
			<published>2012-04-26T14:10:00Z</published>
			<updated>2012-04-26T14:10:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Potrivit unor date publicate de Banca Nationala a Romaniei, la  finele lui decembrie, rezidentii romani - persoane fizice si juridice -  pastrau in strainatate 4,2 miliarde euro sub  (312 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=154"><![CDATA[Potrivit unor date publicate de Banca Nationala a Romaniei, la  finele lui decembrie, rezidentii romani - persoane fizice si juridice -  pastrau in strainatate 4,2 miliarde euro sub forma de depozite si  numerar, suma cu 1,2 miliarde euro mai mare decat cea de la finele lunii  septembrie, si cu 690 milioane euro mai mare decat cea de la finele lui  2010. Depozitele peste hotare au atins varful maxim de 4,8 miliarde  euro in luna septembrie 2009.	  Pe de alta parte, intr-un studiu publicat in urma cu doi ani, se  specifica faptul ca romanii care lucreaza in strainatate detin in  bancile straine o suma de cel putin 6-7 ori mai mare decat cea rezultata  din statisticile bancii nationale.  Un cunoscut miliardar roman afirma, deunazi, ca doar suma depozitata in  Elvetia, paradisul fiscal, ajunge la 18 miliarde euro. Informatia nu a  fost insa confirmata, precizeaza businessday.ro.Potrivit analizei citate, activele externe au ajuns la 53,47 miliarde  euro (39% din PIB), in crestere de la 50,7 miliarde euro la finele lui  2010, si 43,7 miliarde euro la finele anului 2009.  Activele de rezerva au cea mai mare pondere, de 70%, in timp ce  investitiile rezidentilor in strainatate insumeaza doar 1,2 miliarde  euro. Pentru comparatie, in ce priveste Polonia, investitiile in afara  tarii insumeaza 35 miliarde euro, iar numerarul si depozitele circa 8  miliarde euro.  Analiza businessday.ro  arata ca pasivele externe au insumat 135,8 miliarde euro (100% din  PIB), suma din care 54,3 miliarde euro reprezinta investitiile  antreprenorilor straini in tara noastra. La valorile citate se mai  adauga investitiile de portofoliu, in valoare de 8 miliarde euro, 6  miliarde euro depozitele nerezidentilor, iar 58,8 miliarde reprezinta  imprumuturi.
Autor: Silviu Marian Banila

Cati bani detin romanii in bancile din strainatate? Oficial, 4,2 ...]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Într-un an de zile românii din străinătate economisesc cât jumătate din toate depozitele românilor din ţară]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=153" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=153</id>
			<published>2012-04-25T17:00:00Z</published>
			<updated>2012-04-25T17:00:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Cei aproximativ 2,9 milioane de rom&#226;ni care lucrează &#238;n străinătate au economisit anul trecut 12 miliarde de euro, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Soros Rom&#226;nia şi International Agency for  (426 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=153"><![CDATA[Cei aproximativ 2,9 milioane de rom&#226;ni care lucrează &#238;n străinătate au economisit anul trecut 12 miliarde de euro, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Soros Rom&#226;nia şi International Agency for Source Country Information. Economiile totale ale rom&#226;nilor din străi&#173;nătate ar putea fi mult mai mari, av&#226;nd &#238;n vedere că studiul s-a realizat &#238;n perioada septembrie 2009 - septembrie 2010. 			 Conform ameri&#173;canilor, din Rom&#226;nia ies anual 3 miliarde de dolari.  Dacă rom&#226;nii din străinătate au econo&#173;misit anul trecut 11,98 miliarde de euro, valoarea remiterilor &#238;n ţară a fost de 2,87 miliarde de euro &#238;n aceeaşi perioadă. O pondere mai mare a remiterilor din sumele economisite o are valoarea trimisă acasă de cetăţenii din Republica Moldova aflaţi la muncă &#238;n străinătate şi care, la economii de 559 de milioane de euro, au trimis &#238;n ţară 442 de milioane de euro.
Venitul lunar per gospodărie al rom&#226;nilor din străinătate este, &#238;n medie, de 1.896 de euro, se mai arată &#238;n studiu. Acesta este cel mai scăzut nivel al veniturilor pe familie din toate ţările participante la cercetare (Republica Moldova, Albania, Kosovo şi Bosnia), principalul motiv fiind acela că ciclul de migraţie al rom&#226;nilor este relativ recent şi mai puţin matur.
Aceaste diferenţe pot fi explicate şi prin faptul că principalele destinaţii ale emigranţilor rom&#226;ni sunt &#238;n Spania şi Italia (unde lucrează aproximativ 73% dintre rom&#226;nii plecaţi &#238;n străinătate), &#238;n timp ce emigranţii din Bosnia şi din Kosovo (care au venituri lunare per familie de 2.846 euro, respectiv 3.856 de euro) lucrează &#238;n ţări unde şi salariile sunt mai mari (Germania, Elveţia, Austria etc.).
De asemenea, 40% dintre emigranţii rom&#226;ni nu trimit deloc bani acasă, acesta fiind cel mai mare procent &#238;nregistrat &#238;n regiune.
O explicaţie pentru acest lucru ar putea fi reprezentată de intenţia redusă a emigranţilor rom&#226;ni de a se &#238;ntoarce &#238;n ţară.
&#206;n ceea ce priveşte raportul dintre veniturile şi cheltuielile lunare pe care le are o familie de rom&#226;ni care lucrează &#238;n străinătate, se poate observa că 40% dintre rom&#226;nii din străinătate au &#238;nclinaţia de a economisi mai mult şi de a ţine banii &#238;n locul &#238;n care lucrează, faţă de alţi imigranţi (23- 35%).
Ionel Blănculescu, proprietarul firmei Consultanţă şi Investigaţii Financiare, care a fost preşedinte al Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) &#238;n perioada 2001-2003 şi ministru al controlului (perioada 2003-2004), spunea la un seminar ZF că rom&#226;nii din străinătate au economii totale de 50 de miliarde de dolari.
Studiul realizat de Fundaţia Soros Rom&#226;nia şi International Agency for Source Country Information va fi supus unei dezbateri joi.

&#206;ntr-un an de zile rom&#226;nii din străinătate economisesc c&#226;t jumătate ...]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Românii care muncesc în străinătate au strâns 100 mld. euro în ultimul deceniu. Băncile româneşti, scoase din traseul banilor către România]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=152" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=152</id>
			<published>2012-04-25T16:57:00Z</published>
			<updated>2012-04-25T16:57:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Experţii fundaţiei Soros au făcut primul studiu privind averea rom&#226;nilor din străinătate.  
Cei 3 milioane de rom&#226;ni plecaţi &#238;n ultimii zece ani la muncă &#238;n Europa de Vest au  (516 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=152"><![CDATA[Experţii fundaţiei Soros au făcut primul studiu privind averea rom&#226;nilor din străinătate.  
Cei 3 milioane de rom&#226;ni plecaţi &#238;n ultimii zece ani la muncă &#238;n Europa de Vest au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care le ţin &#238;n băncile străine şi sub formă de cash, estimează experţi ai Fundaţiei Soros, adică de patru ori mai mult dec&#226;t au rom&#226;nii de acasă &#238;n băncile rom&#226;neşti. 			
Acesta este primul studiu care măsoară sumele str&#226;nse de rom&#226;ni &#238;n străinătate şi nu numai remiterile anuale, evaluate conform indicatorilor BNR la aproape 3,8 miliarde de euro pentru 2010. Au existat &#238;nsă ani, din 2000 &#238;ncoace de c&#226;nd a &#238;nceput migrarea masivă la muncă &#238;n străinătate, c&#226;nd rom&#226;nii de afară au trimis şi c&#226;te 7 - 8 miliarde de euro pe an &#238;n ţară. Cele 100 de miliarde adunate de rom&#226;nii plecaţi &#238;n străinătate de-a lungul celor 10 ani &#238;nseamnă circa 35.000 de euro de persoană. Astfel, o fundaţie &#238;şi pune pentru prima dată problema sumei pe care o economisesc cei 3 milioane de rom&#226;ni aflaţi la muncă &#238;n străinătate şi realizează un studiu despre migraţia rom&#226;nilor. Pe de altă parte, rom&#226;nii au depozite &#238;n bănci de 25 de miliarde de euro.
&#34;&#206;n perioada august 2009- august 2010, rom&#226;nii din străinătate au economisit aproape12 miliarde de euro. Economiile totale ale rom&#226;nilor aflaţi la muncă &#238;n străinătate &#238;n ultimii zece ani s-ar putea estima astfel la o valoare de 100 de miliarde de euro&#34;, este de părere Gabriel Petrescu, director executiv al Fundaţiei Soros, care a realizat un studiu recent despre migraţia &#238;n Rom&#226;nia &#238;n parteneriat cu International Agency for Source Country Information, un ONG fondat &#238;n Austria, care realizează cercetări despre migraţie &#238;ncă din 2004. Dacă rom&#226;nii din străinătate au economisit anul trecut 11,98 miliarde de euro, valoarea remiterilor &#238;n ţară a fost de 2,87 miliarde de euro. Banii transferaţi &#238;n ţară de rom&#226;nii din străinătate &#238;n perioada 2005- 2010 (pentru care există date disponibile) au fost &#238;n sumă de 30 de miliarde de euro, potrivit datelor BNR.
&#206;n general, rom&#226;nii care pleacă &#238;n străinătate (45%) spun că nu se &#238;ntorc fără să-şi realizeze obiectivul de economisire. &#206;n medie, un emigrant rom&#226;n care lucrează &#238;n străi&#173;nătate nu vrea să se &#238;ntoarcă acasă fără o sumă economistă cuprinsă &#238;ntre 80.000 şi 120.000 de euro.
&#34;Rom&#226;nii &#238;şi ţin banii &#238;n băncile din ţara de migraţie, interesant este &#238;nsă că peste 55% &#238;şi ţin economiile &#238;n conturi curente şi numai 2% &#238;n depozite, ceea ce &#238;nseamnă că există o lipsă de educare &#238;n acest sens. De altfel, 30% dintre aceştia &#238;şi ţin banii sub formă de cash&#34;, a adăugat Petrescu, care a absolvit programul de Executive MBA oferit de şcoala de afaceri ASEBUSS.
Petrescu a urmat mai multe cursuri de educaţie managerială la University of Pennsylvania, Harvard Business School, INSEAD sau London School of Economics.
Un familie de rom&#226;ni care lucrează &#238;n străinătate economiseşte anual circa 9.015 euro şi trimite acasă numai 2.157 de euro. Cu alte cuvinte, la fiecare euro trimis acasă, rom&#226;nii din străinătate economisesc c&#226;te 4 euro &#238;n ţara de migraţie.
...&#160;
Rom&#226;nii care muncesc &#238;n străinătate au str&#226;ns 100 mld. euro &#238;n ...]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Mapamond</name></author>
			<title><![CDATA[Diaspora nu mai merge în ţară de Paşti. Lipsa banilor îi ţine departe de casă ]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://mapamond.net/index.php?c=151" />
			<id>tag:mapamond.net,2003:/c=151</id>
			<published>2012-04-11T07:27:00Z</published>
			<updated>2012-04-11T07:27:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Rom&#226;nii care au emigrat pentru o viaţă mai bună &#238;ncep să  trăiască acelaşi sentiment pe care &#238;l aveau &#238;n ţară. Nesiguranţa locului  de muncă, salariile tot mai mici  (853 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://mapamond.net/index.php?c=151"><![CDATA[Rom&#226;nii care au emigrat pentru o viaţă mai bună &#238;ncep să  trăiască acelaşi sentiment pe care &#238;l aveau &#238;n ţară. Nesiguranţa locului  de muncă, salariile tot mai mici sau şomajul sunt realităţile care &#238;i  apasă. Indiferent de sacrificii, &#238;nsă, rom&#226;nii din diaspora spun că  &#34;afară&#34; p&#226;inea e mai albă dec&#226;t &#238;n ţară şi nu au de g&#226;nd să se &#238;ntoarcă.  
Criza financiară a pus stăp&#226;nire pe &#238;ntregul continent, iar rom&#226;nii,  indiferent unde muncesc, trebuie să str&#226;ngă cureaua, nu mai pot trimite  bani acasă şi nici nu mai au posibilităţi pentru a-şi vizita familiile.  Acest fenomen este confirmat de poliţiştii de frontieră, care se  aşteptau ca vămile să se aglomereze &#238;naintea Paştelui, dar numărul celor  care intră &#238;n ţară nu a crescut deloc &#238;n ultimele zile, contrar  aşteptărilor.
&#34;Sunt puţini cei care revin &#238;n ţară&#34; 
Numărul curselor cu autocare care aduc &#238;n ţară, &#238;n perioada sărbătorilor de Paşte, muncitori rom&#226;ni stabiliţi &#238;n străinătate a scăzut faţă de anii precedenţi cu p&#226;nă la 30%.  Reprezentanţii unor companii de transport internaţional de persoane  care operează &#238;n judeţul Arad afirmă că &#238;n perioada Paştelui autocarele  care circulă dinspre Spania, Portugalia, Germania, Italia sau Grecia  erau aglomerate &#238;n anii trecuţi, &#238;n timp ce acum, numărul biletelor de  călătorie cumpărate a scăzut simţitor. Numărul curselor spre Rom&#226;nia a  scăzut faţă de anii precedenţi: &#34;Cele mai mai afectate sunt cursele care  vin din Spania şi Grecia. Sunt puţini pasageri faţă de alţi ani. &#206;n  această perioadă mai venim cu diverse promoţii la tarife, dar şi aşa  sunt mai puţini cei care revin &#238;n ţară&#34;.
Au scăzut salariile 
&#206;n Spania şi Italia nu se mai găsesc locuri de muncă, iar salariile  au scăzut. Acest fapt este confirmat de mai mulţi rom&#226;ni, care au  declarat că veniturile le-au scăzut la locurile de muncă şi că nu &#238;şi  mai permit să revină &#238;n ţară la toate sărbătorile. Din cauza faptului că  lefurile le-au scăzut sau că au fost trimişi &#238;n şomaj, o mare parte  dintre rom&#226;nii care muncesc peste hotare nu au mai avut posibilităţi să  trimită bani acasă. Chiar şi &#238;n aceste condiţii, majoritatea rom&#226;nilor  nici nu se g&#226;ndesc să se &#238;ntoarcă acasă pentru că, &#238;n opinia lor, &#238;n  Rom&#226;nia este şi mai greu.
 &#34;Eu nu am fost de doi ani acasă la B&#226;rlad, dar am zis să &#238;mi  vizitez mama şi băiatul de Paşte. Nu e uşor nici &#238;n Spania, e tot mai  greu să găseşti de muncă. Am multe cunoştinţe care ar veni acasă, dar nu  au bani&#34;. 
 &#34;Salariile au scăzut &#238;n Italia. Doar soţul mai lucrează, eu nu  am mai găsit de muncă de şapte luni. Soţul a fost de Crăciun acasă, eu  vin de Paşte, că nu ne permitem să venim deodată&#34;. 
&#34;Acum italienii &#238;şi dau părinţii bătr&#226;ni la azile şi nu-i mai  &#238;ngrijim noi acasă, dar eu am avut noroc să-mi găsesc de lucru la o  fabrică&#34;.
Realitatea este dură şi nu cunoaşte graniţe. Mărturiile rom&#226;nilor 
 &#206;n Spania şi Italia, lucrurile stau foarte rău rău. Mulţi rom&#226;ni au rămas fără locuri de muncă, iar alţii s-au trezit cu salariul la jumătate. 
Andrei Munteanu stă &#238;n Barcelona de şase ani. Lucrează la o fabrică de confecţii metalice, iar c&#226;nd s-a angajat prima dată c&#226;ştiga 1.500 de euro. Acum a ajuns la 1.000 de euro, dar alţi rom&#226;ni trăiesc din ajutorul de şomaj. &#34;Preţurile  au crescut at&#226;t de mult &#238;nc&#226;t mulţi au renunţat să mai folosească  maşinile. Salariile au scăzut şi pentru spanioli. Mulţi patroni preferă  &#238;nsă să &#238;şi păstreze angajatul din Rom&#226;nia pentru că &#238;l plăteşte mai  puţin&#34;.
 Camelia Stan s-a stabilit &#238;n Italia  &#238;n utmă cu cinci ani şi spune că şi m&#226;ine s-ar &#238;ntoarce &#238;n Rom&#226;nia, dar  se teme că ar muri de foame. A rămas fără loc de muncă de jumătate de  an şi &#238;n tot acest timp nu a reuşit să &#238;şi găsească altceva. &#34;Am o  fiică şi doi nepoţi. C&#226;nd am ajuns &#238;n Italia, luam şi 1.000 de euro pe  lună, acum nu mai găseşti aproape nimic peste 600. Unde te &#238;ntorci, auzi  de recesiune. Nu avem nici bani să plătim asigurarea la maşină. Aduce  bani doar soţul care c&#226;ştigă 900 de euro lunar&#34;.
Doar &#238;n Anglia lucrurile par a fi mai bune.  &#34;Aici nu se vorbeşte de criză at&#226;t de mult. E drept, unii o duc mai greu  dec&#226;t &#238;nainte, dar criza la ei nu e ca la noi pentru că ei au avut de  unde să scadă. şi aici preţurile au crescut şi au scăzut salariile, &#238;nsă  nu e o catastrofă. O problemă mare a rom&#226;nilor de aici e că nu sunt  angajaţi cu carte de muncă. Lucrează la negru mulţi ani &#238;nainte de a  intra &#238;n legalitate&#34;, a declarat Valentin, un rom&#226;n care face taximetrie &#238;n Londra pentru un salariu de 1.000 de lire pe lună.
...&#160;&#160;
Diaspora nu mai merge &#238;n ţară de Paşti. Lipsa banilor &#238;i ţine departe de casă	]]></content>
		</entry></feed>
